Coltesti – Cheile Silosului – Pestera Poarta Zmeilor – Cheile Plaiului – Coltesti (16.11.2013)

Perioada: 16.11.2013

Persoane: Alina T., Iulia M., Cata si Eu

Traseu: Coltesti – Cetatea Coltesti – Cheile Silosului – Platoul Bedeleu – Pestera Poarta Zmeilor – Platoul Bedeleu – Cheile Plaiului – Izvoarele – Coltesti

La mai bine de un an de cand am fost ultima oara in zona Rimeta, din Muntii Trascau, m-am gandit sa organizez o tura pe aici. Astfel, dupa cateva cercetari si dupa discutii cu diferite persoane, am ajuns la concluzia ca ar fii ok sa fac o tura prin Cheile Silosului si Cheile Plaiului, aflate in zona satelor Coltesti si Izvoarele.

Aceste chei se afla la aproximativ 65 km de orasul Cluj-Napoca, indiferent daca se merge pe la Baisoara sau pe la Turda, sunt doua rezervatii naturale de interes national si pot fii strabatute de orice persoana care are o conditie fizica buna.

Pornirea in tura am facut-o din capatul satului Coltesti, partea dinspre cetatea cu acelasi nume. Dupa 20 de minute de la start, am ajuns in zona ruinelor vechii cetatii, unde am vizitat diferite incaperi ale cladirii care pana la inceputul secolului al XVIII-lea a fost resedinta familiei de nobili maghiari Thoroczkay.  Pana la acest monument arhitectonic, din care se mai vad doar zidurile catorva incaperi si ale donjonului am urmarit marcajul Triunghi Albastru si pentru scurt timp, Banda Albastra. Ambele marcaje pornesc din centrul satului Coltesti, din zona bisericii.

Foto 1 Piatra Secuiului vazuta de pe Cetatea Coltesti

Foto 2 Donjon-ul Cetatii Coltesti (Cetatea Trascaului)

Foto 3 Cetatea Coltesti

Lasand cetatea in spatele nostru, noi o luat-o spre nord-vest si am intrat pe marcajul BA, care ajunge pe Platoul Bedeleu si continua pana la Pestera Huda lui Papara. Pana la primul panou ce indica inceputul Cheilor Silosului am facut de la cetate aproximativ 15 minute, pe un drum de carute si tractoare. De aici incep cheile, cararea o i-a la inceput pe firul apei, iar mai apoi urca in serpentine spre zona cu stanci. La mijlocul acestora se afla si o mica cascada, iar mai apoi se iese dintre stanci si prin dreapta apei se ajunge la un izvor cu apa, amenajat si pentru animale. Aici este locul unde se face realimentarea cu apa si se i-a o mica pauza de ceva dulce.

Foto 4 Cascada din Cheile Silosului

Foto 5 La iesire din Cheile Silosului

Continuand drumul pe Banda Albastra, la 10 minute de izvor ne-am intalnit cu Banda Rosie care vine de la Rimetea si merge spre Platoul Bedeleu si mai departe, spre Cheile Rimet si Platoul Ciumerna. Pentru inca 0 de minute ne deplasam pe poteca indicata de ambele marcaje si ajungem pe Platoul Bedeleu la o bifurcatie de trasee. Din stanga vine marcajul Cruce Rosie si o i-a spre Pestera Poarta Zmeilor, iar in fata traseele pe care am venit, merg spre Izvorul Bedeleului si alte zone frumoase din Trascau.

Foto 6 Intersectie de trasee pe Platoul Bedeleu

Aici am facut pauza de masa, dupa aproximativ 2h 30 minute de la plecarea in traseu. Pana spre urmatoarea destinatie mai era aproximativ 1 h, conform marcajului.

Dupa ce am mancat, am pornit pe traseu, trecand pentru inceput pe langa cateva doline, iar mai apoi continuand cu urcusuri si coborasuri pana in partea nordica a Platoului Bedeleu. Odata ajunsi aici, se coboara prin padure, iar in scurt timp se ajunge in zona Pesterii Poarta Zmeilor. Efectuand o scurta vizita in pestera si observand liliecii am urcat apoi pana deasupra acesteia la balconul amplasat strategic pentru a vedea o buna parte din minunatia Vaii Ariesului. De la balcon se poate observa Ariesul, stancile ce strajuiesc Bedeleul in partea sa nordica, Rezervatia Scarita Belioara, o parte din Cheile Posegii, Cheile Pociovalistei si Cheile Runcului si mergand mai departe, varful Muntele Mare cu ai sai 1826 metri.

Foto 7 Inainte de Pestera Poarta ZmeilorFoto 8 Poarta Zmeilor

Foto 9 Lilieci in Pestera Poarta Zmeilor

Foto 10 Pestera Poarta Zmeilor

Foto 11 Priveliste de pe Balconul de deasupra Pesterii Poarta Zmeilor

Lasand privelistea si pestera in urma, ne intoarcem pe traseu pana la intersectia de cu traseele BA si BR, iar de aici o luam in fata pe marcajul Cruce Rosie spre satul Izvoarele prin Cheiele Plaiului. O rezervatie naturala geologica de ordin national cu o lungime de aproximativ 1200 metri si cu cateva zone spectaculoase. Una dintre aceste zone este cea a grohotisului, asemanator la o scare mica cu cel din Masivul Piatra Craiului.

Foto 12 Grohotisul din Cheile Plaiului

Foto 13 Poteca prin Cheile Plaiului

Foto 14 Satul Izvoarele vazut din Cheile Plaiului

Trecand de aceste chei, care merg in cea mai mare parte prin stanga cursului apei se ajunge deasupra satului Izvoarele. Localitate specifica zonei, in care locuitorii se ocupa mai mult cu agricultura, iar casele si gradinile din jurul acestora sunt foarte ingrijite. La iesirea din sat am lasat marcajul Cruce Rosie sa mearga in dreapta, pe drumul principal, iar noi am luat-o pe curba de nivel spre Coltesti. La inceput am urmat cateva drumuri de carute, iar mai apoi ne-am urmat instinctul, pentru a gasi cat mai repede soseaua ce vine dinspre Cheile Aiudului si merge mai departe spre Coltesti, Rimetea si Buru.

Tura a fost una frumoasa, a durat aproximativ 8 h, timpul a fost superb si temperatura a fost undeva la 10 grade. Doar in anumite locuri s-au simtit adieri de vant.

Prima portiune din traseu, pana la intersectia cu Crucea Rosie am facut-o si in vara anului 2012. Despre aceasta si despre turele din acele zi, se poate citii mai mult in articolul de la Abrud la Rimetea prin Muntii Metaliferi si Muntii Trascau.

De la Abrud la Rimetea, la pas prin Muntii Metaliferi si Muntii Trascau

Perioada: 17-19 iulie 2012

Persoane: George si Eu

Traseu:

17 iulie – Abrud – Bucium – Detunata Goala – Mogos – Barlesti

18 iulie – Barlesti – Valea Barnii – Cojocani – Barlesti Catun – Oncesti – Cheile Piatra Baltii – Cheia – Bradesti – Valea Poienii – Vanatarele Ponorului

19 iulie – Pestera Huda lui Papara – Platoul Bedeleu – Cheile Silosului – Cetatea Coltesti – Coltesti – Rimetea

Ziua 1

In continuarea turei din Muntii Apuseni in care am vizitat pentru 2 zile si cateva ore zona Padis si inca o zi, zona Varfului Cucurbata Mare ( Vf. Bihor) si a satului Avram Iancu, am hotarat impreuna cu George sa vizitam Detunatele si de acolo sa o luam la pas spre Rimetea. Astfel, trecerea de la Vidra la Abrud si Bucium am efectuat-o cu ajutorul a 2 microbuze si a unei ocazii.

Odata ajunsi in Bucium am urcat inspre Detunata Goala. De mentionat ca aici exista doua formatiuni care impreuna au denumirea de Detunatele de la Bucium, acestea sunt Detunata Goala si Detunata Flocoasa. Noi am optat pentru prima dintre acestea, pentru ca era trecut de ora 16:30 si doream ca in ziua respectiva sa ajungem cat mai aproape de localitatea Mogos.

Astfel, dupa o urcare de 45 de minute pe marcajul banda rosie ajungem sub Detunata Goala, o formatiune geologica si botanica interesenta datorita prezentei coloanelor de bazalt de forma prismatic-hexagonala provenite din resturile magmatice ale unei eruptii vulcanice (racirea rapida a magmei). Inaltimea acestei detunate ajunge doar la 1158 m, insa de deasupra acesteia se poate vedea zona Rosia Montana – Rosia Poienii, Muntii Metaliferi si Muntii Bihor. Pe traseul de urcare spre aceasta formatiune m-am reintalnit cu ceva prietenii din Constanta pentru a 2-a oara in 3 zile, dupa Groapa Ruginoasa.

Pentru a ajunge deasupra acestei formatiuni exista o carare in partea stanga, spre nord-vestul Detunatei. Din cate am vazut, coborarea de pe varf se face pe unde s-a urcat, nu exista o carare care sa vina din partea cealalta. Totusi in unele conditii se poate cobora cu grija in partea opusa satului Bucium, pe pietre si trunchiuri. Pentru aceasta varianta am optat si noi.

Dupa vizitarea acestei Detunate, am hotarat sa o luam spre satul Mogos, lasam marcajul Banda Rosie in partea dreapta si coboram pe un drum forestier spre drumul ce merge spre acest sat. Acest drum lasa in stanga Vf. Geamana si merge spre comuna Mogos si Poiana cu narcise de la Negrileasa, loc in care in fiecare an in luna mai exista un festival al narciselor.

Dupa aproximativ 3 km de cand am intrat pe drumul asfaltat, la o intersectie, exista indicatorul care anunta ca in partea dreapta sa intra in Poiana cu Narcise de la Negrileasa. Noi insa o luam inspre Mogos, pe un drum pietruit, insa destul de decent atat pentru masina, cat si pentru picior sau bicicleta. Ajunsi in satul Mogos, trecem de acesta, trecem de satul Barlesti si la iesirea din acesta ne punem cortul pe malul paraului Geoagiu.

Ziua a 2-a

Cea de-a doua zi in Muntii Metaliferi a fost una speciala datorita faptului ca am trecut prin numeroase sate si catune parasite sau aproape parasite de oameni. Multe dintre acestea sunt complet goale in perioada iernii.

Cunoasterea acestei zone a inceput inca de dimineata, la ora 5:30 in apropierea cortului a venit un cosas. Acesta si-a batut coasa si a trecut la  cosit fan mai apoi. Chiar daca l-am auzit inca de la acea ora, am convenit cu George sa ne trezim doar pe la ora 7:30. Dupa ce am luat micul dejun am pornit pe traseu, i-am dat buna dimineata acestui om si apoi am continuat drumul traseul pe un drum accesibil aproape tot timpul anului oricarui tip de masina sau bicicleta.

Primul sat al acestei zile a fost Valea Barnii, o localitate destul de lunga, in care exista numerosi localnici, gradinile erau cosite, ingrijite, doar ici colo mai exista cate o casa parasita sau degradata. Acest sat era plin de viata, oamenii coseau, ciocaneau sau erau prin gradina. Unul dintre cetatenii intalniti aici avea 76 de ani si ingrijea de cumnata lui care a ramas vaduva de curand. Era un mosneag plin de viata si care avea chef de vorbe,  vazandu-l de departe am hotarat ca e frumos sa-l ascultam intr-o poveste. Povestile acestor oameni cu multe greutati, dar mereu zambareti la vederea unui strain sunt foarte interesante si pline de lucruri faine.

Trecand de satul Valea Barnii, se ajunge in Cojocani, o localitate mai micuta si mai putin locuita. Aici am intalnit un om cu un picior de lemn care isi repara de unul singur gardul casei sale. Mergea pana in padurita din apropierea satului si isi aducea singur stalpisori pentru gard.  El a locuit multi ani in Alba Iulia, iar de cativa ani s-a hotarat sa se mute in aceasta zona. Era singur, insa din cand in cand a zis ca era vizitat de copii.

Ulterior satul Cojocani, se ajunge in Barlesti-Catun. Aici parasim drumul si intram pe un fost drum de carute care duce in satul Oncesti, ajuns astazi doar o poteca pe care mai trec doar cateva vaci  cativa cai. In aceste doua sate am vazut doar 4-6 cetateni, insa numarul caselor distruse si parasite era mai mare decat a celor aranjate si cu o anumita viata in jurul lor. Dupa ce am parasit satul Oncesti am trecut prin Cheile Piatra Baltii, o formatiune de dimensiuni mici, dar draguta ca si aspect. Anterior acestor chei, daca o luam la dreapta putem ajunge in Cheile Paravului, satul Botani, satul Dealul Geoagiului si alte locuri frumoase.

La 15 minute de Cheile Piatra Baltii se ajunge in satul Cheia, aici este locul in care am luat pranzul, fiind amenajat de catre cei de la Club Montan Apuseni un loc de popas cu masa si banci. In acest popas ne-am intalnit cu marcajele Cruce Albastra si Triunghi Albastru, acestea vin din Ramet, trec prin Cheile Rametului si o i-au spre Pestera Huda lui Papara, respectiv Cabana Intregalde din apropiere de satul Modolesti.
Noi optam sa o luam pe marcajul Cruce Albastra si dupa aproximativ 15 minute de la plecarea de la locul de popas ajungem la singura localnica din acest sat, schimbam doua vorbe cu ea si apoi ne continuam drumul spre satul Bradesti. Traseul trece printr-o padure de foioase, este bine marcat si accesibil oricarei persoane.

Dupa aproximativ 1:30 ajungem in Bradesti, aici facem o scurta pauza si apoi continuam sa o luam la pas spre Vanatarele Ponorului, care desi erau indicate la 5 km pe panoul din satul Bradesti, sunt situate la aproximativ 12-13 km de acesta.

Drumul spre acest obiectiv trece prin satul Valea Poienii, o localitate linistita si cu mai multi locuitori. Pentru a ajunge in acest sat se poate veni dinspre Aiud ( Aiud – Ramet – Bradesti) sau dinspre Salciua de Jos. Ajunsi deasupra Vanatarelor Ponorului ne-am intalnit cu o ciurda de vaci (turma sau cireada) si doua bunicute care stateau cu ele la pascut. De la acestea am aflat ca stau peste vara in aceasta zona, ca fac cas si telemea din laptele pe care-l mulg si ca in weekenduri turistii care vin la acest obiectiv turistic cumpara casul si telemeaua de la ele. De la drum pana la Vanatare se face aproximativ 10 minute, este nevoie sa o luam in partea stanga cum vii dinspre Valea Poienii sau in partea dreapta cum se vine dinspre Salciua.

Vanatarele Ponorului sunt o rezervatie complexa care reprezinta un aven intr-un peisaj pitoresc. Acesta capteaza apele paraurilor Poieni, Ponor si Valea Seaca. Dupa ce acestea formeaza o cascada dispar in Pestera Dalbina si ies apoi in Pestera Huda lui Papara.

Dupa ce am coborat sa vizitam Vanatarea, am urcat inapoi la babute, apoi am pus cortul pe saua dintre Platoul Bedeleu si dealurile din zona Salciua – Dumesti si intr-un final am si mancat.  Inainte de a ne pune la masa am cumparat un pic de cas de la bunicute si apoi l-am mancat cu rosii, pireu si slanina prajita. Pot zice ca acea masa, intr-un loc superb a fost una printre cele mai reusite din ultimele drumetii.

Ziua a 3-a

Dupa cinci zile de mers prin Muntii Apuseni prin Muntii Bihor, Muntii Metaliferi si Muntii Trascau, am hotarat ca in ultima zi a acestui periplu sa vizitam Pestera Huda lui Papara, Platoul Bedeleu, Cheile Silosului si Cetatea Coltesti.  Astfel, ne-am trezit pe la ora 8:00, am mancat ceva rapid si am coborat spre pestera. Traseul porneste din drumul pietruit si o i-a pe o carare in jos spre Manastirea din satul Sub Piatra. Coborare trece printr-o padure de foioase, panta este destul de inclinata, insa in aproximativ 30 de minte de la plecare se ajunge la intrarea in Pestera Huda lui Papara, aceasta este inchisa cu o poarta de fier, iar vizitarea ei se poate face doar cu acordul celor de la Polaris Medias.

Dupa vizitarea pesterii am urcat la cort, l-am demontat, ne-am strans bagajele si am pornit pe traseul Banda Albastra, acesta porneste din localitatea Coltesti si se sfarseste la Vanatarele Ponorului. Dupa 10-15 minute de la pornirea pe traseu se ajunge la o cabana in constructie, aici se i-a la stanga pe culoarul unui parauas care vara este secat, se trece mai apoi printr-o padure de foioase, se tine tot timpul stanga, se urmareste traseul marcat cu Banda Albastra pe pietre si copaci, precum si cu panglici albastre, iar la un moment dat apare si traseul Banda Rosie. Acesta vine din Cheile Rametului si merge inspre Rimetea, insa pentru o buna bucata de drum merge impreuna cu Banda Albastra. Dupa ce se mai merge prin padure pentru inca 30 de minute, se ajunge pe Platoul Bedeleu, un loc destul de putin circulat de catre turisti, insa foarte frumos. In anumite momente se pot vedea Cheile Aiudului, Valea Ariesului, Scarita Belioara si Muntele Mare.

Pe acest platou se vad mai greu marcajele turistice, insa acestea apar pe diferiti copaci in partea dreapta. La un moment dat apare pe traseu traseul Banda Galbena, aceasta ne va insoti foarte putin pe traseu deoarece in scurt timp Banda Rosie si Albastra o fac la stanga printre doua varfuri. Dupa 10-15 minute de la curba la stanga, se ajunge pe un platou, aici exista o intersectie de trasee. Din partea dreapta apare si Crucea Rosie (ea vine din satul Izvoarele, trece prin Cheile Plaiului si merge inspre Pestera Poarta Zmeilor si satul Salciua.

Noi continuam pe Banda Albastra si Banda Rosie pentru un timp, iar la un moment dat lasam BR sa o i-a in fata, iar noi o luam spre dreapta pe BA. Aici intalnim si un izvor pentru apa, ne realimentam si mergem mai departe spre Cheile Silosului, trecem prin acestea si la scurt timp dupa iesirea din acestea ajungem sa observam Cetatea Coltesti care a fost atestata documentar prin secolul al XIII-lea.

Dupa vizitarea cetatii am luat-o spre satul Coltesti pe marcajele Triunghi Albastru si de la un moment dat Banda Albastra. Ajunsi in centrul satului hotaram sa mergem pana in Rimetea la un langos cu branza.

Dupa ce am vizitat satul Rimetea putin, am luat un microbuz spre Aiud, iar aici eu si George ne-am despartit pentru a merge spre Alba si Cluj.

Sfaturi:

O mare parte din traseul realizat se poate face si cu bicicleta. Doar pe Platoul Bedeleu este mai greu, aici marcajele turistice sunt mai greu vizibile, iar iarba inalta ascunde destul capacane (pietrii, radacini, gropi, etc). In afara de ultima zi, exista suficiente resurse de apa, in ultima zi, am luat apa de la Pestera Huda lui Papara, iar apoi pe traseu am gasit inaintea intrarii in Cheile Silosului.
Recomand traseul din cea de-a treia zi celor care au o harta si care au o conditie fizica buna.